Africa de Sud

De astazi incepem o prezentare a celor 20 de combatante inscrise in lupta pentru castigarea mult ravnitului trofeu al Cupei Mondiale, trofeu care poarta numele parintelui rugbyului, William Webb Ellis. Prima echipa prezentata va fi dubla castigatoare a Cupei Mondiale, reprezentativa Africii de Sud, cunoscuta si cu supranumele de Springboks (spring in afrikaans inseamna a sari; bok - o specie locala de antilope).

Echipa nationala a Africii de Sud (South African national rugby union team) este detinatoarea actuala a Cupei Mondiale, precum si a British and Irish Lions Series din 2009. Momentan, echipa nationala a Africii de Sud se afla pe locul al treilea mondial, dupa ce, in anul 2008 a fost considerata echipa nationala a anului, in cadrul prestigioasei decernari de premii Laureus World Sports Awards.

Primul meci al sud-africanilor s-a disputat in 1891 la Port Elizabeth, impotriva Insulelor Britanice. 15 ani mai tarziu, in 1906, vor juca primul meci in deplasare, contra Scotiei. In acelasi an ia fiinta si federatia sud-africana, South African Rugby Union. In perioada interbelica, Africa de Sud si Noua Zeelanda s-au remarcat ca doua puterni ale jocului cu balonul oval. Turneul armatei Noii Zeelande din Africa de Sud, din 1919, a deschis drumul unor serii de meciuri, in anul 1921, a Springboks in Australia si Noua Zeelanda, turneu denumit drept “Campionatul Mondial de Rugby”. All Blacks a castigat primul meci test cu 13-5, dupa ce aripa Jack Steel a reusit un sprint de 50 de metri, tinand mingea cu mana dreapta la spate. Springboks si-au luat revansa in cel de-al doilea meci cu 9-5, multumita unui drop-gol realizat de Gerhard Morjel. Meciul final s-a terminat 0-0, dupa ce s-a jucat in conditii total defavorabile.

Anii '60 ai secolului trecut au adus o izolare pe plan international a reprezentativei Springboks, perceputa in lumea occidentala ca un instrument de propaganda a regimului de apartheid. Turneul All Blacks din 1976 in Africa de Sud a atras proteste fara precedent, 28 de tari boicotand Jocurile Olimpice de la Montreal. Anul urmator, prin Acordul de la Gleneagles, Commonwealthul a interzis orice contact sportiv cu Africa de Sud. Un turneu care trebuia sa aiba loc in Franta in 1979 a fost interzis de catre guvernul de la Paris. In 1981 Springboks au efectuat un turneu in Noua Zeelanda, turneu care le-a atras suspendarea din partea IRB pana in momentul aboliri apartheidului. Anii au trecut, iar aventurile Springboks au continuat pana in anul 1985, cand un turneu al All Blacks in  Africa de Sud a fost oprit de catre Inalta Curte din Noua Zeelanda. In perioada urmatoare, in Africa de Sud au urmat turnee a unor echipe “rebele” a Noii Zeelande, cunoscute drept “The Cavaliers”, dar care, in tara au fost prezentate ca fiind All Blacks.  In 1992 au fost readmisi in forul international. Tot in 1992 South African Rugby Union si South African Rugby Board au fuzionat, formand South African Rugby Football Union, care din 2005 poarta denumirea de South African Rugby Union.

Africa de Sud a avut un rol esential in creearea Cupei Mondiale de Rugby, desi nu a participat la primele editiile din 1987 si 1991, din cauza politicii anti-aperheid. Echipa Africii de Sud a debutat in competitie in anul 1995, cand noua democratie din Africa de Sud fost gazda a intrecerii. In acel an, Africa de Sud a reusit sa ajunga in ultimul act al competitiei,  unde a intalnit echipa Noua Zeelandei, pe care a invins-o cu scorul de 15-12. Acesta victorie este recunoscuta in istoria sportiva a Africii de Sud drept unul dintre cele mai mari momente din istoria natiunii africane. Atunci, trofeul William Webb Ellis i-a fost inmanat capitanului Francois Pienaar de catre noul presedinte de culoare al tarii, Nelson Mandela, spre incantarea publicului de pe stadionul Ellis Park din Johanesburg. Dupa aproape 20 de ani, aventura rugbystica a nationalei Africii de Sud a ajuns si subiect de film, in pelicula “Invictus”, un “poem epic” sportiv ce-i are in prim plan pe actorii Morgan Freeman si Matt Damon. In 2007, pe taram francez, au resusit sa se incununeze pentru a doua oara cu laurii de campioni mondiali, dupa ce on 1999 obtinusera medaliile de bronz.

In momentul de fata, echipa nationala a Africii de Sud este antrenata de Peter de Villiers, care-i succede lui Jack White, cel care i-a condus la Cupa Mondiala din 2007, si care si-a dat demisia la sfarsitul acelui an. Actualul capitan al nationalei este talonerul John Smit.

Victor Matfield (foto) este cel mai selectionat jucator Springboks, cu 106 partide. Percy Montgomery. o alta legenda a rugbyului sud-african, este cel mai bun marcator din istoria Africii de Sud, cu 893 de puncte, in timp ce Joost van der Westhuizen si Bryan Habana sunt jucatorii care au reusit cele mai multe eseuri, cate 38. Si pentru ca tot suntem la capitolul recorduri, trebuie semnalat si faptul ca John Smit este jucatorul care are cele mai multe selectii in calitate de capitan - 78 din 105 partide disputate.

Cea mai categorica victorie a fost obtinuta in 2005 (134-3 cu Uruguay), in timp cea mai drastica infrangere dateaza din 2002 (3-53 cu Anglia in deplasare).

Alti jucatori emblematici: Barry 'Fairy' Heatlie, Bennie Osler, Danie Craven, Hennie Muller, Frik du Preez, Morne du Plessis, Naas Botha, Danie Gerber, Francois Pienaar si Joost van der Westhuizen.

Drapelul Africii de Sud

Imnul sud-african se numeste  Nkosi Sikelel' iAfrika / Die stem van Suid-Afrika si este cantat in nu mai putin de 5 limbi (xhosa - primele doua versuri din prima strofa; zulu - ultimele doua versuri din prima strofa; sotho - a doua strofa; afrikaans - a treia strofa; engleza - a patra strofa).