joi, 1 septembrie 2011

Fiji

Rugby union este principalul joc de echipa practicat in Fiji, si este considerat sportul national al tarii. Rugby-ul a fost introdus in Fiji in anul 1880. Fiji este considerata, de catre International Rugby Team, ca fiind o nationala de rang doi. Nationala Fiji a participat la 5 turnee ale Cupei Mondiale, lipsind de la editia din Africa de Sud (1995). Cel mai departe a ajuns in sferturile de finala (1987, 1999 si 2007).

Fiji este membra a Pacific Island Rugby Alliance, formata impreuna cu Samoa si Tonga, de unde Samoa s-a retras in anul 2009. In momentul de fata, Fiji ocupa locul 15, cu doua locuri mai sus decat nationala Romaniei.

Fiji este una dintre putinele tari unde rugby union este principalul sport. Exista un numar de aproximativ 80.000 de jucatori inregistrati, dintr-un numar total al populatiei de aproximativ 950.000 de locuitori. Una dintre marile probleme ale echipei nationale este cauzata de faptul ca multi dintre jucatori, pentru ca au contracte in Europa sau in Super 15, sunt greu de convocat. O alta problema este reprezentata de faptul ca o mare parte dintre jucatorii eligibili de a juca pentru Fiji ajung, in final, sa reprezinte Australia sau Noua Zeelanda, doua exemple notabile fiind reprezentate de Joe Rokocoko si  Sitiveni Sivivatu, care au ales sa joace pentru Noua Zeelanda, sau aripa Lote Tuquiri, care a evoluat pentru Australia. O parte din banii trimisi in tara de catre jucatorii ce au contracte peste hotare au devenit o parte importanta a economiei locale. Fiji a castigat cele mai multe turnee ale Pacific Tri-Nations, la care mai participa Tonga si Samoa.

Inaintea fiecarui meci test, echipierii nationalei Fiji practica cibi (foto), un dans razboinic specific zonei. Acest lucru se intampla inca din anul 1939, si-si are originile in numeroasele conflicte din trecut avute contra vecinilor din Pacific. Porecliti Flying Fijians (Fijienii zburatori), echipa nationala are ca emblema un palmier.

Pentru prima data, rugby-ul a fost jucat in Fiji de catre soldati europeni si autohtoni, membri ai “Jandarmeriei Autohtone”, in Ba, pe insula Viti Levu, in anul 1884. In anul 1913, All Blacks, care au participat la un turneu plin de succes in California, in drumul spre casa, joaca un meci test, organizat de RFU Fiji, pe Albert Park, terminat cu scorul de 67-3, in favoarea neo-zeelandezilor. Punctele fijienilor au fost marcate ca urmare a unei incercari, de catre capitanul si antrenorul, PJ Sheenan. 1914 reprezinta anul in care apare prima competitie interna.

Antrenorul nationalei este Sam Domoni, fost participant la Cupa Mondiala din 1991. Capitan este pilierul de 32 de ani Deacon Manu, care in trecut a evoluat pentru Noua Zeelanda U-21 si Noua Zeelanda Maori.

Jucatorul care detine recordul de selectii este demiul Nicky Little (foto), present si in lotul pentru Cupa Mondiala, cu 68 de selectii. Tot el detine si recordul de puncte marcate - 670. Sanivalati Laulau este jucatorul care a reusit cele mai multe incercari pentru “fijienii zburatori” - 20.

Alti jucatori legendari: Isa Nacewa, Sireli Bobo, Rupeni Caucaunibuca, Vilimoni Delasau, Sisa Koyamaibole, Maleli Kunavore, Kele Leawere, Norman Ligairi, Noa Nadruku, Apenisa Naevo, Jacob Rauluni, Semisi Naevo, Akapusi Qera, Seru Rabeni, Bill Cavubati, Timoci Nagusa, Simon Raiwalui, Mosese Rauluni, Iferemi Rawaqa, Kameli Ratuvou, Viliame Satala, Waisale Serevi, Ilivasi Tabua, Netani Talei, Aisea Tuilevu, Joeli Veitayaki, Joeli Vidiri, Marika Vunibaka, Napolioni Nalaga, Apolosi Satala si Sireli Naqelevuki.

Primul meci international are loc la 15 august 1924, in compania echipei Tongai, meci terminat cu scorul  de 9-6 in defavoarea nationalei Fiji. Cea mai categorica victorie a fost obtinuta in fata reprezentativei minusculei insule Niue, chiar pe terenul acesteia (124-4), in noiembrie 1983. Noua Zeelanda le-a administrat cea mai drastica infrangere, 0-91 in iunie 2005.

Drapelul Fiji

Imnul statului Fiji se numeste Meda Dau Doka (in engleza God Bless Fiji)


Cibi

versuri:

Ai tei vovo, tei vovo
E ya, e ya, e ya, e ya;
Tei vovo, tei vovo
E ya, e ya, e ya, e ya
Rai tu mai, rai tu mai
Oi au a virviri kemu bai
Rai tu mai, rai ti mai
Oi au a virviri kemu bai
Toa yalewa, toa yalewa
Veico, veico, veico
Au tabu moce koi au
Au moce ga ki domo ni biau
E luvu koto ki ra nomu waqa
O kaya beka au sa luvu sara
Nomu bai e wawa mere
Au tokia ga ka tasere

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu