miercuri, 31 august 2011

Canada

Rugby-ul este un sport cu o popularitate moderata in randul canadienilor. Ca si dezvoltare, in Canada exista cateva zone unde rugby-ul este privit cu o simpatie crescuta: British Columbia, Newfoundland si Labrador. Canada este clasificata de catre International Rugby Bord ca fiind o natiune de rang doi, alaturi de Fiji, Japonia, Romania, Samoa, Tonga si Statele Unite. Aceste state  nu au o structura profesionista dezvoltata, dar sunt considerate de catre forul mondial ca fiind cele mai promitatoare tari, unde posibilitatea de dezvoltare a acestui sport este foarte ridicata.

Nationala Canadei de rugby a participat la fiecare editie a Cupei Mondiale, unde a castigat doar cate un singur meci in fiecare turneu, mai putin in anul 1991, cand a atins sferturile de finala. Doua dintre motivele pentru care rugby-ul canadian nu are o dezvoltare ridicata sunt date de: izolarea geografica a tarii, precum si dimensiunea acesteia, situatie care face dificila dezvoltarea competitiilor interne. O alta problema cu care se confrunta acest sport este reprezentata de clima si de faptul ca o mare partea a suprafetei tarii se afla sub zapada, pentru o mare parte a anului.

Porecliti “Frunzele de artar” sau Canucks, care este o denumire data “canadienilor francezi”, echipa nationala de rugby a Canadei are ca emblema o frunza de artar, peste care, stilizat, este amplasat un jucator de rugby. In Canada sunt legitimati aproximativ 13.000 de jucatori, ca si seniori, si aproximativ un numar dublu de juniori. Principalele competitii sunt: Americas Rugby Championship, un turneu transfrontalier, la care mai participa Statele Unite si Argentina, si Rugby Canada National Junior Championship, pentru jucatori sub 20 de ani, organizata doar in Canada de catre Rugby Canada, forumul conducator.

Ca si istorie a rugby-ului canadian, exista o suprapunere intre acesta si fotbalul canadian (care este o forma a “gridiron football”, din care deriva si fotbalul american), un sport practicat doar in Canada, si la care participa doua echipe formate din cate 12 jucatori, care incearca sa controleze un teren de 110 pe 65 de yarzi, aproximativ  101 pe 59 de metri, si care incearca sa marcheze in terenul de tinta advers.

Forme primordiale de rugby s-au jucat in Canada inca din 1823, in partea de est a tarii, in orase ca Halifax, Montreal si Toronto. In 1864, primul meci atestat de rugby, are loc in Montreal - Quebec, in randul soldatilor artileristi. Primul meci de rugby jucat cu reguli stabilite, a avut loc in anul 1865, cand ofiterii din regimenul Englez au intalnit civilii din zona, in principal pe cei din McGill University.

Rugby-ul reprezinta, de asemenea, precursorul fotbalului canadian, principalul sport din aceasta tara. Anii ’90 ai secolului trecut au adus rugbyului canadian cateva victorii de rasunet, obtinute impotriva unor natiuni majore. In noiembrie 1993 au invins cu 26-24 Tara  Galilor, chiar pe celebra arena Arms Park din Cardiff. La mai putin de un an de la aceasta victorie, in iunie 1994, Canada invinge Franta cu 18-16. Inceptul anilor 2000 mai aduce canadienilor doua rezultate meritorii: un egal obtinut in compania Irlandei (27-27) in iunie 2000 si o victorie impotriva Scotiei (26-23) in iunie 2002.

Din anul 2003 este co-fondatoare, alaturi de SUA si England Saxons, a turneului Churchill Cup, turneu la care au mai participat de-a lungul anilor echipe ca New Zealand Maori, Scotia A, Argentina XV, Irlanda A, Georgia, Rusia, Uruguay, Franta A, Italia A si Tonga. Odata cu includerea SUA si Canada in calendarul IRB pentru 2012, competitia a fost desfiintata.

Antrenorul Canadei este neo-zeelandezul Kieran Crowley, fost international kiwi, in timp ce capitan a fost desemnat talonerul Pat Riordan (foto). Cel mai selectionat jucator canucks este Alan Charron, cu 7 de selectii, in timp ce Gareth Rees, cu cele 487 de puncte marcate, este cel mai prolific realizator. Winston Stanley este jucatorul care a reusit cele mai multe incercari in tricoul cu frunza de artar – 24.

Alti jucatori emblematici: Dan Baugh, Jared Barker, Mark Cardinal, Jamie Cudmore, Glen Ennis, Norm Hadley, Mick James, Dave Lougheed, Gord MacKinnon, James Pritchard, Mike Pyke, Bobby Ross, Rod Snow, Christian Stewart, Karl Svoboda, John Tait, Jon Thiel, Kevin Tkachuk, Morgan Williams, Nik Witkowski, Mark Wyatt si Colin Yukes.

Primul meci international l-au disputat in 1932 impotriva Japoniei (8-9 la Osaka). In iunie 2006, Canada a obtinut cea mai categorica victorie intr-un meci-test (71-3 cu Barbados), in timp ce 13 noiembrie 2004 reprezinta data celei mai umilitoare infrangeri (0-70 cu Anglia).

Drapelul Canadei


Imnul Canadei se numeste O Canada si are variante in limbile oficiale, engleza si franceza, dar si in inuktitut. Exista si o versiune bilingva, des folosita, cantata in engleza si franceza.








sâmbătă, 20 august 2011

Australia

Continuam seria prezentarii echipelor participante la Cupa Mondiala cu nationala Australiei. Cunoscuta si sub numele de Wallabies, denumire data marsupialelor de catre Eora, aborigenii care locuiau intial in zona orasului Sydney, echipa Australiei participa in fiecare an la Turneul celor 3 Natiuni, disputandu-si de fiecare data Bledisloe Cup cu Noua Zealanda si Mandela Challenge Plate cu Africa de Sud, celelalte doua competitoare. In momentul de fata, echipa Australiei ocupa locul al doilea mondial in IRB World Ranking si este detinatoarea Mandela Plate. In palmaresul Wallabies se gasesc doua titluri mondiale (1991 si 1999) si unul de vicecampioana mondiala (2003).

In anul 1883, The Southern Rugby Football Union (redenumita ulterior New South Wales Rugby Union in 1892) realizeaza un turneu in Noua Zeelanda, devenind prima echipa din lume care traverseaza marile in acest sens. Echipa nationala a Noii Zeelande intoarce favorul in anul 1884, cand reuseste sa invinga in toate cele trei meciuri contra New South Wales, reusind, in final, o serie de noua victorii in toate partidele turneului.

Primul turneu al unei echipe britanice are loc in anul 1888, cand British Isles viziteaza coloniile din Australia si Noua Zeelanda. In ciuda faptului ca in echipa britanica evoluau jucatori ai nationalelor “celor patru natiuni de acasa”, nu are loc nici un meci test. In anul 1899, British Isles se reintorc la antipozi pentru un turneu de patru meciuri impotriva Australiei: trei in Sydney si unul in Brisbane. Totusi, asanumita nationala a Australiei din acel moment, era o reprezentativa a coloniei in care s-au jucat cele patru partide.

Numele de Wallabies si l-au capatat in perioada primului turneu din Marea Britanie si America de Nord, din anul 1908. Echipierii Noii Zeelande, care tocmai isi terminase seria de meciuri test din Marea Britanie, fusesera botezati de catre presa engleza drept “All Blacks” din cauza tinutei in negru pe care o prezentau la fiecare meci. 

Primul meci test dintre Australia si Noua Zeelanda a fost jucat la 15 august 1903, pe Sydney Cricket Ground. In ciuda faptului ca Australia a pierdut cu 22-3, acest turneu a dus la cresterea popularitatii rugby-ul in aceasta tara, si a audientelor partidelor din Sydney si Brisbane. Billy Wallace, aripa Noii Zeelande, a marcat in aceea partida 13 din cele 22 de puncte ale echipei.

In 1907 a fost formata liga New South Wales Rugby League, iar starul Dally Messenger paraseste Rugby union pentru divizia rivala. Anul urmator, prima echipa a Australiei pleaca intr-un turneu in Insulele Britanice sub numele de “Rabbits" (Iepurii). Jucatorii considera acest nume ca fiind degradant si il inlocuiesc cu “Wallabies”. Turneul din 1908 coincide cu Jocurile Olimpice de la Londra, unde Rugby union este contestat. La aceea editie a Jocurilor Olimpice trebuiau sa participe trei echipe: Franta, care a fost exclusa inainte de inceperea turneului, datorita faptului ca nu a reusit sa formeze o echipa reprezentativa, Australasia, reprezentata de Wallabies, care deja era in turneu in Marea Britanie, si Anglia, reprezentata de Cornwall county team, aleasa de catre RFU ca urmare a castigarii titlului de campioni ai Angliei, in 1907. Aceasta alegere a fost cauzata de faptul ca cei mai buni jucatori englezi si din Tara Galilor la acel moment se aflau intr-un turneu in Noua Zeelanda.

Asa cum s-a asteptat, desi partida s-a jucat in conditii precare (ceata si teren alunecos) Australasia a invins Marea Britanie, cu scorul de 32-3 pe White City Stadium, castigand medalia de aur. In anii ce vor urma, doi membri ai echipei Australiei vor castiga medalii olimpice de aur, in anul 1920, cu nationala Statelor Unite. Intorsi acasa, mai mult de jumatate dintre membrii echipei se vor alatura cluburilor profesioniste din rugby league.

In 1909, cand “Northen Union” se afla inca in stare incipienta in Australia, un meci dintre Kangaroos (Nationala Australiei de Rugby League) si Wallabies, jucat in fata a peste 20.000 de spectatori se termina cu scorul de 29-26 in favoarea primilor. Inainte de inceperea primului razboi mondial, ultimul meci test international are loc impotriva Noii Zeelande, in Iulie 1914. Razboiul are un efect negativ asupra rubgy-ului din Australia, datorita faptului ca autoritatiile sportive de la aceea data, considera ca fiind nepatriotic a se juca rugby union in timp ce mii de australieni sunt trimisi peste mari pentru a lupta. Aceasta decizie conduce la oprirea competitiilor din New South Wales si Queensland. In Queensland competitia nu mai reincepe pana in anul 1928, avand ca rezultat trecerea jucatorilor din rugby union spre rugby league in numar mare.

Reaparitia Queensland Rugby Union in anii 1928-1929 a avut un impact imediat asupra performantelor echipei Australiei, care in acelasi an inving Noua Zeelanda in 3 partide test, pentru prima data in istorie. In anul 1931, Guvernatorul General al Noii Zeelande, Lordul Bledisloe, doneaza un trofeu pentru a favoriza legaturile sportive dintre Australia si Noua Zeelanda, torfeu ce-i poarta numele. Editia inagurala a competitiei a fost castigata de catre Noua Zeelanda cu doua meciuri la unu.

Australia este antrenata de catre neo-zeelandezul Robbie Deans, fost secund la nationala Noii Zeelande 2001-2003) si detinator a  4 titluti in Super XV cu franciza Crusaders; capitan a fost desemnat James Horwill, care il inlocuieste pe Rocky Elsom. In absenta luii Matt Giteau, caruia i s-a reprosat umilinta suferita recent de Wallabies pe propriul teren  in fata celor din Samoa si care nu a fost convocat pentru Noua Zeelanda, vedeta echipei este Quade Cooper (foto).

Cel mai selectionat jucator Wallabies este George Gregan, cu 139 de aparitii, in timp ce Michael Lynagh este jucatorul cu cele mai multe puncte marcate, 911. Cel mai bun realizator de eseuri este o alta glorie a rugbyului australian, David Campese, cu 64 de reusite.

Alti jucatori reprezentativi: Dally Messenger, Tom Lawton Sr., Sir Edward “Weary” Dunlop, Tom Richards, Alex Ross, Cyril Towers, Colin Windon, Tony Miller, Jhon Thornett, Des Connor, Jon White, Jhon Hipwell, Mark Loane, Trevor Allan, Cyril Burke, Sir Nicholas Shehadie, Stephen Larkham, Ken Catchpole, John Eales, Mark Ella, Nick Farr-Jones, Tim Horan, Stirling Mortlock, Jason Little, Lote Tuqiri si Matt Giteau.

Cea mai categorica victorie obtinuta de Wallabies a fost obtinuta in dauna Namibiei, 142-0 in anul 2003, in timp ce infrangerea cea mai drastica a fost suferita in fata Africii de Sud (8-53 in anul 2008).

Drapelul Australiei  

Imnul australian se numeste Advance Australia Fair. Foarte popular este si "imnul neoficial" Waltzing Matilda.  







vineri, 19 august 2011

Argentina

Continuam prezentarea ehipelor calificate la Cupa Mondiala cu revelatia ultimei editii a competitiei, nationala Argentinei. Porecliti Los Pumas, desi animalul de pe emblema este un jaguar, jucatorii antrenati de Marcelo Laffreda au reusit sa ajunga in finala mica a Cupei Mondiale din 2007, finala pe care au castigat-o in dauna Frantei, echipa pe care o invinsesera si in grupe.

Primul meci international de rugby jucat de Argentina s-a intamplat in anul 1910, impotriva unei echipe a Insulelor Britanice aflate in turneu. In momentul de fata, nationala Argentinei se claseaza pe locul 8 in topul IRB World Rankings, fiind echipa care s-a aflat pe cea mai inalta pozitie ocupata vreodata de o echipa de rugby din cele doua Americi. In acelasi timp, Los Pumas au participat la fiecare editie a Cupei Mondiale, de la turneul inaugural din 1987, si in prezent este neinvinsa in fata celorlalte natiuni de pe continentele americane, mai putin in fata Canadei, cu care a pierdut de doua ori in opt partide test.

Desi rugbyul nu atinge popularitatea fotbalului, dupa rezultatele impresionante de la Cupa Mondiala din 1999, popularitatea sa a inceput sa creasca. In momentul de fata Argentina este capabila sa castige pe propriul teren in fata oricarei echipe din Six Nations.

In anul 2008, echipa s-a clasat pe locul 3 in topul IRB, anul urmator ocupand pozitia a cincea, in spatele Australiei, Africii de Sud, Noii Zeelande si Irlandei. Ca urmare a evolutiei rugby-ului argentinian si a rezultatelor de dupa anul 2000, incepand cu anul 2012 va evolua in cadrul Four Nation (Tri Nations + Argentina).

Dupa ce Marcelo Loffreda a parasit echipa la finalul Cupei Mondiale din 2007, pentru a antrena pe Leicester Tigers, din Guiness Premiership, Uniunea Argentiniana de Rugby a cautat timp de 5 luni un succesor, optand pana la urma pentru o echipa de doi antrenori, formata din fostii Pumas, Santiago Phelan si Fabian Turnes. Acualul capitan al pumelor este Felipe Contepomi (foto).

Primul meci de rugby jucat in Argentina avul loc in anul 1873, jocul fiind adus in aceasta tara de catre emingrantii englezi. In anul 1899, patru cluburi din capitala Buenos Aires s-au unit pentru a forma impreuna River Plate Rugby Football Union. In anul 1910, o echipa a Universitatii din Oxford – considerata echipa Angliei, dar care continea si trei jucatori de origine scotiana, realizeaza un turneu in Argentina. Meciul, jucat in Flores, Buenos Aires, care a reprezentat debutul international al Pumelor, s-a terminat cu victoria britanicilor cu scorul de 28-3.

Cei mai selectionati jucatori argentinieni sunt Lisandro Arbizu si Rolando Martin, ambii cu cate 86 de selectii. Cel mai bun marcator este Hugo Porta cu 590 de puncte, in timp ce Jose Maria Nunez Piossek este jucatorul care a reusit cele mai multe incercari 29.

Alti jucatori reprezentativi: Mario Ledesma, Agustin Pichot, Santiago Phelan, Felipe Contepomi, Manuel Contepomi, Marcelo Loffreda, Santiago Meson, Juan Manuel Leguizamon, Gonzalo Quesada, Marcos Ayerza si Juan Martin Hernandez.

Cea mai categorica victorie obtinuta de Pume a avut loc in anul 2002 (152-0 cu Paraguay), in timp ce infrangerea cea mai drastica a avut loc in 1997, in fata Noii Zeelande (8-93 la Wellington).

Drapelul Argentinei 

 Imnul Argentinei se numeste Himno Nacional Argentino


miercuri, 17 august 2011

Anglia

Continuam astazi seria prezentarilor echipelor participante la Cupa Mondiala cu inca o campioana mondiala, reprezentativa Angliei. Campioana mondiala in 2003 cand a invins Australia in prelungiri cu 20-17, dubla finalista in 1991 (6-12 cu Australia) si 2007 (6-15 cu Africa de Sud), de 26 de ori castigatoare a Six Nations*, dintre care 12 Grand Slamuri, de inca 10 ori obtinand prima pozitie alaturi de alte echipe. Calcutta Cup este trofeul care se pune in joc la meciurile cu Scotia, prima intalnire avand loc in 1879.

Istoria nationalei Angliei incepe inainte de anul 1871, cand are primul meci test oficial in companiei Scotiei, partida pierduta la o singura incercare diferenta. Anglia domina la inceputuri Home Nations Championship (actualul Turneu al Celor Sase Natiuni), care porneste incepand cu anul 1883. Ca urmare a “schismei” dintre Rugby si Fotbal din anul 1895, Anglia nu mai castiga turneul pana anul 1910. Primul meci al Angliei impotriva Noii Zeelande are loc in 1905, impotriva Africii de Sud in 1906 si al Australiei in 1910. Anglia a fost una dintre echipele invitate sa participe la inaugurarea primei editii a Cupei Mondiale in anul 1987.

Echipamentul traditional al nationalei Angliei este format din tricouri albe cu un trandafir rosu brodat pe piept, sorturi albe si jambiere bleu. Din 1910 stadionul echipei este celebrul Twickenham situat în sud-vestul Londrei, unul dintre cele mai mari stadioane din Regatul Unit cu peste 82.000 locuri.

Expansiunea rugby-ului in prima jumatate a secolului XIX s-a datorat in primul rand fostilor elevi ai scolilor publice, in special a celor din orasul Rugby, care absolvind institutiile de invatamant, au luat cu ei acest sport in universitatile din Londra sau in celelalte districte ale Angliei.

Primul meci al Angliei (foto) impotriva Scotiei din anul 1871 nu reprezinta numai debutul nationalei Albionului, ci este recunoscut drept prima partida oficiala internationala de rugby.

La momentul actual, nationala "Trandafirului" este antrenata de catre fostul mare jucator Martin Johnson, care a preluat echipa incepand cu 1 iulie 2008. Capitanul echipei este flankerul Lewis Moody.

Cel mai selectionat jucator este celebrul pilier Jason Leonard cu 114 aparitii in tricoul cu "trandafir". Leonard mai are 5 selectii si in selectionata British and Irish Lions. Cel mai bun realizator de puncte este Jonny Wilkinson (foto), cel care a fost innobilat de catre regina Elisabeta in urma prestatiilor de la Cupa Mondiala din 2003, cu 1141 de puncte. Principalul marcator de esuri este Rory Underwood, cu 49 de incercari reusite.


Alti jucatori reprezentativi: Wavell Wakefield, Bill Beaumont, Rob Andrew, Jeremy Guscott, Will Carling, Lawrence Dallaglio si Martin Johnson.

Cea mai categorica victorie a insularilor a fost obtinuta in 2001, in dauna Romaniei (134-0 pe Twickenham). Infrangerea cea mai drastica a fost suferita in 1998  in fata Australiei (0-76 la Adelaide).

'Land of Hope and Glory', 'Jerusalem'  si 'Swing Low, Sweet Chariot'  sunt imnuri neoficiale ale echipei de rugby a Angliei, foarte populare in randul spectatorilor.

Drapelul Angliei


God Save the Queen este imnul Angliei






marți, 16 august 2011

Africa de Sud

De astazi incepem o prezentare a celor 20 de combatante inscrise in lupta pentru castigarea mult ravnitului trofeu al Cupei Mondiale, trofeu care poarta numele parintelui rugbyului, William Webb Ellis. Prima echipa prezentata va fi dubla castigatoare a Cupei Mondiale, reprezentativa Africii de Sud, cunoscuta si cu supranumele de Springboks (spring in afrikaans inseamna a sari; bok - o specie locala de antilope).

Echipa nationala a Africii de Sud (South African national rugby union team) este detinatoarea actuala a Cupei Mondiale, precum si a British and Irish Lions Series din 2009. Momentan, echipa nationala a Africii de Sud se afla pe locul al treilea mondial, dupa ce, in anul 2008 a fost considerata echipa nationala a anului, in cadrul prestigioasei decernari de premii Laureus World Sports Awards.

Primul meci al sud-africanilor s-a disputat in 1891 la Port Elizabeth, impotriva Insulelor Britanice. 15 ani mai tarziu, in 1906, vor juca primul meci in deplasare, contra Scotiei. In acelasi an ia fiinta si federatia sud-africana, South African Rugby Union. In perioada interbelica, Africa de Sud si Noua Zeelanda s-au remarcat ca doua puterni ale jocului cu balonul oval. Turneul armatei Noii Zeelande din Africa de Sud, din 1919, a deschis drumul unor serii de meciuri, in anul 1921, a Springboks in Australia si Noua Zeelanda, turneu denumit drept “Campionatul Mondial de Rugby”. All Blacks a castigat primul meci test cu 13-5, dupa ce aripa Jack Steel a reusit un sprint de 50 de metri, tinand mingea cu mana dreapta la spate. Springboks si-au luat revansa in cel de-al doilea meci cu 9-5, multumita unui drop-gol realizat de Gerhard Morjel. Meciul final s-a terminat 0-0, dupa ce s-a jucat in conditii total defavorabile.

Anii '60 ai secolului trecut au adus o izolare pe plan international a reprezentativei Springboks, perceputa in lumea occidentala ca un instrument de propaganda a regimului de apartheid. Turneul All Blacks din 1976 in Africa de Sud a atras proteste fara precedent, 28 de tari boicotand Jocurile Olimpice de la Montreal. Anul urmator, prin Acordul de la Gleneagles, Commonwealthul a interzis orice contact sportiv cu Africa de Sud. Un turneu care trebuia sa aiba loc in Franta in 1979 a fost interzis de catre guvernul de la Paris. In 1981 Springboks au efectuat un turneu in Noua Zeelanda, turneu care le-a atras suspendarea din partea IRB pana in momentul aboliri apartheidului. Anii au trecut, iar aventurile Springboks au continuat pana in anul 1985, cand un turneu al All Blacks in  Africa de Sud a fost oprit de catre Inalta Curte din Noua Zeelanda. In perioada urmatoare, in Africa de Sud au urmat turnee a unor echipe “rebele” a Noii Zeelande, cunoscute drept “The Cavaliers”, dar care, in tara au fost prezentate ca fiind All Blacks.  In 1992 au fost readmisi in forul international. Tot in 1992 South African Rugby Union si South African Rugby Board au fuzionat, formand South African Rugby Football Union, care din 2005 poarta denumirea de South African Rugby Union.

Africa de Sud a avut un rol esential in creearea Cupei Mondiale de Rugby, desi nu a participat la primele editiile din 1987 si 1991, din cauza politicii anti-aperheid. Echipa Africii de Sud a debutat in competitie in anul 1995, cand noua democratie din Africa de Sud fost gazda a intrecerii. In acel an, Africa de Sud a reusit sa ajunga in ultimul act al competitiei,  unde a intalnit echipa Noua Zeelandei, pe care a invins-o cu scorul de 15-12. Acesta victorie este recunoscuta in istoria sportiva a Africii de Sud drept unul dintre cele mai mari momente din istoria natiunii africane. Atunci, trofeul William Webb Ellis i-a fost inmanat capitanului Francois Pienaar de catre noul presedinte de culoare al tarii, Nelson Mandela, spre incantarea publicului de pe stadionul Ellis Park din Johanesburg. Dupa aproape 20 de ani, aventura rugbystica a nationalei Africii de Sud a ajuns si subiect de film, in pelicula “Invictus”, un “poem epic” sportiv ce-i are in prim plan pe actorii Morgan Freeman si Matt Damon. In 2007, pe taram francez, au resusit sa se incununeze pentru a doua oara cu laurii de campioni mondiali, dupa ce on 1999 obtinusera medaliile de bronz.

In momentul de fata, echipa nationala a Africii de Sud este antrenata de Peter de Villiers, care-i succede lui Jack White, cel care i-a condus la Cupa Mondiala din 2007, si care si-a dat demisia la sfarsitul acelui an. Actualul capitan al nationalei este talonerul John Smit.

Victor Matfield (foto) este cel mai selectionat jucator Springboks, cu 106 partide. Percy Montgomery. o alta legenda a rugbyului sud-african, este cel mai bun marcator din istoria Africii de Sud, cu 893 de puncte, in timp ce Joost van der Westhuizen si Bryan Habana sunt jucatorii care au reusit cele mai multe eseuri, cate 38. Si pentru ca tot suntem la capitolul recorduri, trebuie semnalat si faptul ca John Smit este jucatorul care are cele mai multe selectii in calitate de capitan - 78 din 105 partide disputate.

Cea mai categorica victorie a fost obtinuta in 2005 (134-3 cu Uruguay), in timp cea mai drastica infrangere dateaza din 2002 (3-53 cu Anglia in deplasare).

Alti jucatori emblematici: Barry 'Fairy' Heatlie, Bennie Osler, Danie Craven, Hennie Muller, Frik du Preez, Morne du Plessis, Naas Botha, Danie Gerber, Francois Pienaar si Joost van der Westhuizen.

Drapelul Africii de Sud

Imnul sud-african se numeste  Nkosi Sikelel' iAfrika / Die stem van Suid-Afrika si este cantat in nu mai putin de 5 limbi (xhosa - primele doua versuri din prima strofa; zulu - ultimele doua versuri din prima strofa; sotho - a doua strofa; afrikaans - a treia strofa; engleza - a patra strofa).


luni, 15 august 2011

Rezultatele meciurilor din week-end

In week-endul care tocmai s-a incheiat au avut loc, alaturi de partida din TriNations dintre Springboks si Wallabies, alte 5 meciuri-test ale echipelor calificate la Cupa Mondiala din Noua Zeelanda.

La Glendale - California, Statele Unite nu a reusit sa-si ia revansa in fata Canadei, echipe care ii invinsese saptamana trecuta cu 28-22.
SUA - Canada 7-27 (7-10)
au marcat: Scully (eseu); Malifa (transformare) - Carpenter, P.MacKenzie, van der Merwe (eseuri); Pritchard (3 transformari, 2 lovituri de pedeapsa)
SUA: 15 Scully - 14 Ngwenya, 13 Emerick, 12 A.Suniula, 11 Hawley - 10 Malifa, 9  Usasz - 7 Clever (c), 8 Johnson, 6 Stanfill - 5 Smith, 4 van der Giessen - 3 Pittman, 2 Biller, 1 MacDonald.
au mai jucat: 16 Thiel, 17 Fry, 18 Lavalla, 20 Petri, 21 R.Suniula, 22 Enosa
Canada: 15 Pritchard - 14 Hearn, 13 van der Merwe, 12 Scholz, 11 P. MacKenzie - 10 Monro, 9 White - 7 O'Toole, 8 Carpenter, 6 Kleeberger - 5 Cudmore, 4 Sinclair - 3 Marshall, 2 Riordan (c), 1 Buydens
au mai jucat: 16 Hamilton, 17 Tiedemann, 18 Erichsen, 19 Hotson, 20 J. MacKenzie, 21 Smith, 22 Hirayama



La Bordeaux, Franta a intalnit Irlanda, care venea dupa o infrangere cu 6-10 in fata Scotiei. Lipsita de aportul capitanului Brian O'Driscoll, dar si a demiului Jonathan Sexton, irlandezii au inclinat steagul in fata "cocosilor".
Franta - Irlanda 19-12 (13-3)
au marcat: Clerc (eseu); Yachvili (transformare, 4 lovituri de pedeapsa) - O'Gara (4 lovituri de pedeapsa)
Franta: 15 Traille - 14 Clerc, 13 Marty, 12 Mermoz, 11 Palisson - 10 Trinh-Duc, 9 Yachvili - 7 Harinordoquy, 8 Lakafia, 6 Dusautoir (c) - 5 Millo-Chlusky, 4 Pierre - 3 Ducalcon, 2 Szarzewski, 1 Marconnet
au mai jucat: 16 Guirado, 17 Poux, 18 Nallet, 19 Bonnaire , 20 Parra, 21 Skrela, 22 Medard
Irlanda: 15 Kearney - 14 Trimble, 13 Earls, 12 Wallace, 11 Fitzgerald - 10 O'Gara, 9 Reddan - 7 O'Brien, 8 Leamy, 6 Ryan - 5 Cullen (c), 4 O'Callaghan - 3 Ross, 2 Best, 1 Healy
au mai jucat: 16 Flannery, 17 Buckley, 18 O'Connell, 19 Heaslip, 20 Murray, 21 McFadden, 22 Jones



La Cesena, Italia a intalnit Japonia. Condusi la pauza de catre samurai, italienii au revenit dupa pauza si au terminat meciul victoriosi.
Italia - Japonia 31-24 (14-17)
au marcat: Pratichetti, Gori, Ghiraldini, Lo Cicero Vaina (eseuri); Bocchino (3 transformari), Orquera (transformare, lovitura de pedeapsa) - Usuzuki, Taira (eseuri); 1 eseu de penalizare; Arlidge (3 transformari, lovitura de pedeapsa)
Italia: 15 McLean - 14 Toniolatti, 13 Sgarbi, 12 Pratichetti, 11 Benvenuti - 10 Bocchino, 9 Gori - 7 Bergamasco, 8 Parisse (c), 6 Zanni - 5 Bortolami, 4 Geldenhuys - 3 Cittadini, 2 Ghiraldini, 1 Lo Cicero Vaina
au mai jucat: 16 d'Apice, 17 Castrogiovanni, 18 van Zyl, 19 Derbyshire, 20 Canovosio, 21 Orquera, 22 Canale
Japonia: 15 Webb - 14 Endo, 13 Taira, 12 Nicholas, 11 Usuzuki - 10 Arlidge, 9 Tanaka - 7 Leitch, ( Holani, 6 Kikutani (c) - 5 Kitagawa, 4 Ives - 3 Hatakeyama, 2 Horie, 1 Hirashima
au mai jucat: 17 Fujita, 18 Thompson, 19 Nishihara, 20 Hiwasa, 21 Tupuailei



Elevii lui Peter de Villiers pareau decisi inaintea meciului cu Wallabies sa spele rusinea dupa cele doua partide disputate la Antipozi. Dupa un inceput bun de partida (6-0 in min 15), sud-africanii cedeaza teren in cea de-a doua repriza si la final se vor recunoaste invinsi chiar pe propriul teren (Kings Park Stadium din Durban). Reprezentativa Springboks va primi sambata vizita celebrilor All Blacks, care vor veni fara vedetele Dan Carter si Ritchie McCaw.
Africa de Sud - Australia 9-14 (6-0)
au marcat: Steyn (lovitura de pedeapsa), James (2 lovituri de pedeapsa) - McCabe (eseu); O'Connor (3 lovituri de pedeapsa)
Africa de Sud: 15 F.Steyn - 14 Pietersen, 13 Fourie, 12 de Villiers, 11 Habana - 10 James, 9 du Preez - 7 Rossouw, 8 Spies, 6 Brussow - 5 Matfield, 4 Botha - 3 J.du Plessis, 2 Smit (c), 1 Mtawarira
au mai jucat: 16 B.du Plessis, 17 Steenkamp, 18 Mostert, 19 Deysel, 21 M.Steyn, 22 Aplon
Australia: 15 Beale - 14 O'Connor, 13 Ashley-Cooper, 12 McCabe, 11 Ioane - 10 Cooper, 9 Genia - 7 Pocock, 8 Higginbotham, 6 Elsom (c) - 5 Sharpe, 4 Horwill - 3 Alexander, 2 Moore, 1 Kepu
au mai jucat: 20 Samo, 22 A.Faingaa
Clasament TriNations: 1. Noua Zeelanda 9p (70-21); 2. Australia 9p (67-59); 3. Africa de Sud 1p (36-93)



La Cardiff, galezii au reusit sa-si ia revansa in fata englezilor, dupa ce saptamana trecuta au parasit invinsi stadionul Twickenham.
Tara Galilor - Anglia 19-9 (6-6)
au marcat: Hook (eseu, transformare, 2 lovituri de pedeapsa), Priestland (2 lovituri de pedeapsa) - Flood (3 lovituri de pedeapsa)
Tara Galilor: 15 Hook - 14 North, 13 Roberts, 12 Henson, 11 Shane Williams - 10 Priestland, 9 Phillips - 7 Warburton (c), 8 Faletau, 6 Lydiate - 5 AW Jones, 4 Charteris - 3 Mitchell, 2 Burns, 1 James
au mai jucat: 16 Bennett, 17 Bevington, 18 Turnbull, 21 Scott Williams, 22 Brew
Anglia: 15 Foden - 14 Banahan, 13 Tindall (c), 12 Hape, 11 Cueto - 10 Flood, 9 Wigglesworth -7 Fourie, 8 Easter, 6 Wood - 5 Lawes, 4 Deacon - 3 Cole, 2 Thompson, 1 Corbisiero
au mai jucat: 16 Mears, 17 Stevens, 18 Palmer, 19 Haskell, 20 Care, 21 Hodgson, 22 Armitage



La Lautoka s-au intalnit alte dpua echipe calificate la World Cup, Fiji si Tonga. Castig de cauza au avut fijienii, care au dominat aproape tot meciul.
Fiji - Tonga 27-12 (21-5)
au marcat: Goneva, Murimurivalu, Nasiga (eseuri); Baikeinuku (3 transformari, 2 lovituri de pedeapsa) - Iongi (2 eseuri); Fisilau (transformare)
Fiji: 15 Murimurivalu - 14 Goneva, 13 Vulivuli, 12 Baikeinuku, 11 Delai - 10 Luveniyali, 9 Buatava - 7 Ravulo, 8 Koyamaibole, 6 Waqaniburotukula - 5 Lewaravu, 4 Nasiga - 3 Manu (c), 2 Koto Vuli, 1 Ma'afu
au mai jucat: 16 Veikoso, 17 Naulago, 18 Domolailai, 19 Matadigo, 20 Vatuvoka, 21 Fatiaki, 22 Keresoni
Tonga: 15 Iongi - 14 Vainikolo, 13 Hufanga, 12 Mailei, 11 Helu - 10 Fisilau, 9 Moa - 7 Vaiomounga, 8 Ma'afu, 6 Kalamafoni - 5 Hehea, 4 Lokotui - 3 Aulika, 2 Lutui (c), 1 Taumalolo
au mai jucat: 16 Taukafa, 17 Lea'aetoa, 19 Vahafolau, 20 Palu, 21 Piutau



foto: John Smit, capitanul Springboks (sursa: Getty Images)

sâmbătă, 13 august 2011

RWC 2011 - Grupa D

Africa de Sud

locul 3 in clasamentul IRB

4 participari (1995, 1999, 2003, 2007): doua titluri (1995, 2007) si un loc 3 (1999)

24 de partide disputate - 21 de victorii - 3 infrangeri - 0 rezultate de egalitate - 834 de puncte marcate - 343 de puncte primite - 94 de eseuri - 68 de transformari - 64 de lovituri de pedeapsa - 12 dropgoluri

cele mai multe aparitii: Os du Randt 16
cele mai multe puncte: Percy Montgomery 111
cele mai multe eseuri: Bryan Habana 8

Tara Galilor

locul 7 in clasamentul IRB

6 participari: un loc 3 (1987)

25 de partide disputate - 14 victorii - 11 infrangeri - 0 rezultate de egalitate - 691 de puncte marcate - 559 de puncte primite - 86 de eseuri - 61 de transformari - 48 de lovituri de pedeapsa - 6 dropgoluri

cele mai multe aparitii: Gareth Thomas 14
cele mai multe puncte: Neil Jenkins 98
cele mai multe eseuri: Ieuan Evans, Gareth Thomas, Shane Williams - cate 7

Fiji

locul 14 in clasamentul IRB

5 participari (1987, 1991, 1999, 2003, 2007): a ajuns de trei ori in sferturi (1987, 1999, 2007)

20 de partide disputate - 8 victorii - 12 infrangeri - 0 rezultate de egalitate - 479 de puncte marcate - 595 de puncte primite - 52 de eseuri - 39 de transformari - 44 de lovituri de pedeapsa - 6 dropgoluri

cele mai multe aparitii: Nicky Little, Mosese Rauluni - cate 11
cele mai multe puncte: Nicky Little 125
cele mai multe eseuri: Viliame Satala 4

Samoa

locul 10 in clasamentul IRB

5 participari (1991, 1995, 1999, 2003, 2007): a ajuns de trei ori in sferturi (1991, 1995, 1999)

20 de partide disputate - 9 victorii - 11 infrangeri - 9 rezultate de egalitate - 494 de puncte marcate - 559 de puncte primite - 58 de eseuri - 40 de transformari - 43 de lovituri de pedeapsa - 1 dropgol

cele mai multe aparitii: Brian Lima 18
cele mai multe puncte: Silao Leaega 62
cele mai multe eseuri: Brian Lima 10

Namibia

locul 20 in clasamentul IRB

3 participari (1999, 2003, 2007): nu a trecut de faza grupelor

11 partide disputate - 0 victorii - 11 infrangeri - 0 rezultate de egalitate - 100 de puncte marcate - 708 puncte primite - 11 eseuri - 9 transformari - 8 lovituri de pedeapsa - 1 dropgol

cele mai multe aparitii: Heino Senekal 10
cele mai multe puncte: Lean van Dyk 22
cele mai multe eseuri: Du Preez Grobler, Quinn Hough, Hakkies Husselman, Eben Izaacs, Mario Jacobs, Bratley Langenhoven, Jacques Nieuwenhuis, Corne Powell, Attie Samuelson, Heino Senekal, Piet van Zyl - cate 1

Programul meciurilor:
10.09 - 06,30: Fiji - Namibia (Rotorua)
11.09 - 11,30: Africa de Sud - Tara Galilor (Wellington)
14.09 - 05,30: Samoa - Namibia (Rotorua)
17.09 - 09,00: Africa de Sud - Fiji (Wellington)
18.09 - 06,30: Tara Galilor - Samoa (Hamilton)
22.09 - 11,00: Africa de Sud - Namibia (Auckland)
25.09 - 05,30: Fiji - Samoa (Auckland)
26.09 - 09,30: Tara Galilor - Namibia (New Plymouth)
30.09 - 10,30: Africa de Sud - Samoa (Auckland)
02.10 - 08,00: Tara Galilor - Fiji (Hamilton)

* Ora de disputare a partidelor este ora Romaniei.

RWC 2011 - Grupa C

Australia

locul 2 in clasamentul IRB

6 participari: doua titluri (1991, 1999), un loc 2 (2003) si un loc 4 (1987)

34 de partide disputate - 28 de victorii - 6 infrangeri - 0 rezultate de egalitate - 1212 puncte marcate - 433 de puncte primite - 153 de eseuri - 113 transformari - 82 de lovituri de pedeapsa - 6 dropgoluri

cele mai multe aparitii: George Gregan 20
cele mai multe puncte: Michael Lynagh 195
cele mai multe eseuri: Chris Latham 11

Irlanda

locul 6 in clasamentul IRB

6 participari: a ajuns de patru ori in sferturi (1987, 1991, 1995, 2003)

25 de partide disputate - 13 victorii - 12 infrangeri - 0 rezultate de egalitate - 674 de puncte marcate - 528 de puncte primite - 80 de eseuri - 60 de transformari - 52 de lovituri de pedeapsa - 8 dropgoluri

cele mai multe aparitii: Brian O'Driscoll 13
cele mai multe puncte: David Humphreys 70
cele mai multe eseuri: Brian O'Driscoll 6

Italia

locul 11 in clasamentul IRB

6 participari: nu a trecut de faza grupelor

20 de partide disputate - 7 victorii - 13 infrangeri - 0 rezultate de egalitate - 363 de puncte marcate - 716 de puncte primite - 34 de eseuri - 26 de transformari - 48 de lovituri de pedeapsa - 3 dropgoluri

cele mai multe aparitii: Alessandro Troncon 14
cele mai multe puncte: Diego Dominguez 98
cele mai multe eseuri: Marcello Cuttitta 5

Rusia

locul 19 in clasamentul IRB

debutanta

SUA

locul 17 in clasamentul IRB

5 participari (1987, 1991, 1999, 2003, 2007): nu a trecut de faza grupelor

17 partide disputate - 2 partide castigate - 15 partide pierdute - 0 rezultate de egalitate - 262 de puncte marcate - 614 puncte primite - 28 de eseuri - 21 de transformari - 27 de lovituri de pedeapsa - 2 dropgoluri

cele mai multe aparitii: Alec Parker 10
cele mai multe puncte: Mike Hercus 77
cele mai multe eseuri: Ray Nelson, Kort Schubert - cate 3

Programul meciurilor:
11.09 - 06,30: Australia - Italia (Auckland)
11.09 - 09,00: Irlanda - SUA (New Plymouth)
15.09 - 10,30: Rusia - SUA (New Plymouth)
17.09 - 11,30: Australia - Irlanda (Auckland)
20.09 - 10,30: Italia - Rusia (Nelson)
23.09 - 11,30: Australia - SUA (Wellington)
25.09 - 08,00: Irlanda - Rusia (Rotorua)
27.09 - 09,30: Italia - SUA (Nelson)
01.10 - 05,30: Australia - Rusia (Nelson)
02.10 - 10,30: Irlanda - Italia (Dunedin)

* Ora de incepere a meciurilor este ora Romaniei.




vineri, 12 august 2011

RWC 2011 - Grupa B

Argentina

locul 8 in clasamentul IRB

6 participari: un loc 3 (2007)

25 de partide disputate - 12 partide castigate - 13 partide pierdute - 0 rezultate de egalitate - 642 de puncte marcate - 532 de puncte primite - 63 de eseuri - 40 de transformari - 76 de lovituri de pedeapsa - 9 dropgoluri

cele mai multe aparitii: Agustin Pichot 14
cele mai multe puncte: Gonzalo Quesada 135
cele mai multe eseuri: Pablo Bouza, Ignacio Corleto, Martin Gaitan - cate 4

Anglia

locul 4 in clasamentul IRB

6 participari: un titlu (2003), doua locuri 2 (1991, 2007) si un loc 4 (1995)

35 de partide disputate - 25 de partide disputate - 10 partide pierdute - 0 rezultate de egalitate - 1097 de puncte marcate - 580 de puncte primite - 111 eseuri - 83 de transformari - 115 lovituri de pedeapsa - 19 dropgoluri

cele mai multe aparitii: Jason Leonard 22
cele mai multe puncte: Jonny Wilkinson 249
cele mai multe eseuri: Rory Underwood 11

Scotia

locul 9 in clasamentul IRB

6 participari: un loc 4 (1991)

29 de partide disputate - 17 partide castigate - 11 partide pierdute - 1 rezultat de egalitate - 899 de puncte marcate - 561 de puncte primite - 109 eseuri - 81 de transformari - 72 de lovituri de pedeapsa - 6 dropgoluri

cele mai multe aparitii: Doodie Weir 14
cele mai multe puncte: Gavin Hastings 227
cele mai multe eseuri: Gavin Hastings 9

Georgia

locul 15 in clasamentul IRB

2 participari (2003, 2007): nu a depasit faza grupelor

8 partide disputate - 1 partida castigata - 7 partide pierdute - 0 rezultate de egalitate - 96 de puncte marcate - 311 puncte primite - 6 eseuri - 6 transformari - 17 lovituri de pedeapsa - 1 dropgol

cele mai multe aparitii: Akvsenti Giorgadze, Merab Kvirikashvili - cate 8
cele mai multe puncte: Merab Kvirikashvili 35
cele mai multe eseuri: David Dadunashvili, Akvsenti Giorgadze, Davit Kacharava, Irakli Machkhaneli, Zviad Maisuradze, Giorgi Shkinin - cate 1

Romania

locul 18 in clasamentul IRB

6 participari: nu a depasit faza grupelor

20 de partide disputate - 5 partide castigate - 15 partide pierdute - 0 rezultate de egalitate - 261 de puncte marcate - 770 de puncte primite - 30 de eseuri - 13 transformari - 31 de lovituri de pedeapsa - 1 dropgol

cele mai multe aparitii: Romeo Gontineac 14
cele mai multe puncte: Petre Mitu 25
cele mai multe eseuri: Marius Tincu 3

Programul meciurilor:
10.09 - 04,00: Scotia - ROMANIA (Invercargill)
10.09 - 11,30: Argentina - Anglia (Dunedin)
14.09 - 10,30: Scotia - Georgia (Invercargill)
17.09 - 06,30: Argentina - ROMANIA (Invercargill)
18.09 - 09,00: Anglia - Georgia (Dunedin)
24.09 - 09,00: Anglia - ROMANIA (Dunedin)
25.09 - 10,30: Argentina - Scotia (Wellington)
28.09 - 09,30: Georgia - ROMANIA (Palmerston North)
01.10 - 10,30: Anglia - Scotia (Auckland)
02.10 - 03,00: Argentina - Georgia (Palmerston North)

* Ora de incepere a partidelor este ora Romaniei.

RWC 2011 - Grupa A

Noua Zeelanda

locul 1 in clasamentul IRB

6 participari: un titlu (1987), un loc 2 (1995), doua locuri 3 (1991, 2003) si un loc 4 (1999)

36 de partide disputate - 30 de victorii - 6 infrangeri - 0 rezultate de egalitate - 1711 puncte marcate - 512 puncte primite - 232 de eseuri - 173 de transformari - 83 de lovituri de pedeapsa - 6 dropgoluri.

cele mai multe aparitii: Sean Fitzpatrick 17
cele mai multe puncte: Grant Fox 170
cele mai multe eseuri: Jonah Lomu 15

Franta

locul 5 in clasamentul IRB

6 participari: doua locuri 2 (1987, 1999), un loc 3 (1995) si doua locuri 4 (2003, 2007)

36 de partide disputate - 26 de victorii - 9 infrangeri - 1 rezultat de egalitate - 1195 de puncte marcate - 646 de puncte primite - 142 de eseuri - 98 de transformari - 104 lovituri de pedeapsa - 8 dropgoluri.

cele mai multe aparitii: Raphael Ibanez 18
cele mai multe puncte: Thierry Lacroix 124
cele mai multe eseuri: Christophe Dominici 8

Tonga

locul 13 in clasamentul IRB

5 participari (1987, 1995, 1999, 2003, 2007): nu a trecut niciodata de faza grupelor

17 partide disputate - 4 victorii - 13 infrangeri - 0 rezultate de egalitate - 255 de puncte marcate - 633 de puncte primite - 29 de eseuri - 19 transformari - 24 de lovituri de pedeapsa - 1 dropgol.

cele mai multe aparitii: Inoke Afeaki, Pierre Hola, Ephraim Taukafa, Viliami Vaki - cate 8
cele mai multe puncte: Pierre Hola 61
cele mai multe eseuri: Pierre Hola, Sukanaivalu Hufanga, Sateki Tu'ipulotu, Viliami Vaki - cate 2

Canada

locul 16 in clasamentul IRB

6 participari: sferturi de finala (1991)

21 de partide disputate - 6 victorii - 14 infrangeri - 1 rezultat de egalitate - 387 de puncte marcate - 539 de puncte primite - 40 de eseuri - 24 de transformari - 45 de lovituri de pedeapsa - 6 dropgoluri.

cele mai multe aparitii: Rod Snow 14
cele mai multe puncte: Gareth Rees 120
cele mai multe eseuri: Al Charron, Morgan Williams - cate 4

Japonia

locul 12 in clasamentul IRB

6 participari: nu a trecut niciodata de faza grupelor

20 de partide disputate - 1 victorie - 18 infrangeri - 1 rezultat de egalitate - 359 de puncte marcate - 975 de puncte primite - 43 de eseuri - 25 de transformari - 35 de lovituri de pedeapsa - 3 dropgoluri.

cele mai multe aparitii: Masahiro Kunda, Yukio Motoki - cate 9
cele mai multe puncte: Toru Kurihara 40
cele mai multe eseuri: Eiji Kutsuki 4

Programul meciurilor:
09.09 - 11,30: Noua Zeelanda - Tonga (Auckland)
10.09 - 09,00: Franta - Japonia (Aucland)
14.09 - 08,00: Tonga - Canada (Whangarei)
16.09 - 11,00: Noua Zeelanda - Japonia (Hamilton)
18.09 - 11,30: Franta - Canada (Napier)
21.09 - 10,30: Tonga - Japonia (Whangarei)
24.09 - 11,30: Noua Zeelanda - Franta (Auckland)
27.09 - 07,00: Canada - Japonia (Napier)
01.10 - 08,00: Franta - Tonga (Wellington)
02.10 - 05,30: Noua Zeelanda - Canada (Wellington)

* Ora de disputare a meciurilor este ora Romaniei.


Cupa Mondiala - scurta avanpremiera

  Cea de-a VII-a editie a Cupei Mondiale de Rugby va incepe in mai putin de o luna. Cele 20 de echipe care vor lua startul in competitia suprema a rugby-ului mondial sunt in plina febra a pregatirilor. Favorite, ca la aproape fiecare editie, sunt cele trei mari echipe din emisfera sudica (Noua Zeelanda, Australia si Africa de Sud - campioana en-titre), dar si Franta sau Anglia.

Reprezentativa Romaniei, care a participat la absolut toate editiile, va evolua in grupa B, in compania nationalelor Argentinei, Angliei, Scotiei si Georgiei. Pe 10.09.2011, la Invercargill (Rugby Park Stadium) jucam impotriva Scotiei; pe 17.09.2011, tot la Invercargill (Rugby Park Stadium) evoluam impotriva Argentinei; pe 24.09.2011 la Dunedin (Otago Regional Stadium) impotriva Angliei si pe 28.09.2011 in Palmerston North (Manawatu Arena) vom da piept cu Georgia.

La prima editie, disputata in 1987 in Noua Zeelanda si Australia, au participat 16 echipe (Anglia, Argentina, Australia, Canada, Fiji, Franta, Irlanda, Italia, Japonia, Noua Zeelanda, Romania, Scotia, SUA, Tonga, Tara Galilor si Zimbabwe). Romania a inregistrat urmatoarele rezultate: 21-20 cu Zimbabwe (Paraschiv, Toader, Hodorca - eseuri; Alexandru - 3 l.p.), 12-55 cu Franta (Bezuscu - 4 l.p.) si 28-55 cu Scotia (Murariu 2, Toader - eseuri; Alexandru, Ion - conversii; Alexandru 3, Ion - l.p.). Am terminat grupa pe locul 3. Editia inaugurala a fost castigata de Noua Zeelanda care s-a impus in fata Frantei cu scorul de 29-9.

Editia din 1991 s-a disputat in nu mai putin de 5 tari (Anglia, Scotia, Tara Galilor, Irlanda si Franta). Cu o singura exceptie (Samoa in locul reprezentativei statului Tonga), au participat aceleasi reprezentative care luasera startul si in precedenta editie. Romania a participat in grupa D, pe care a incheiat-o pe locul 3 dupa 3-30 cu Franta (Nichitean -l.p.), 11-19 cu Canada (Lungu, Sasu - eseuri; Nichitean - l.p.) si 17-15 cu Fiji (Ion, Dumitras, Sasu - eseuri; Racean - conversie; Racean - l.p.). In finala s-au intalnit Australia si Anglia, primii impunandu-se cu 12-6.

Urmatoarea editie, desfasurata in Africa de Sud - 1995, este prima care se disputa intr-o singura tara si ultima din era amatorismului in rugby, doua luni mai tarziu IRB deschizand usile profesionismului. Si la aceasta editie au luat startul tot 16 echipe: Africa de Sud, Anglia, Argentina, Australia, Canada, Coasta de Fildes, Franta, Irlanda, Italia, Japonia, Noua Zeelanda, Romania, Samoa, Scotia, Tonga si Tara Galilor. Romania a facut parte din grupa A, unde a inregistrat urmatoarele rezultate: 3-34 cu Canada (Nichitean - l.p.), 8-21 cu Africa de Sud (Guranescu - eseu; Ivanciuc -l.p.), dupa un meci foarte bun facut de "stejari", si 3-42 cu Australia (Ivanciuc - drop). Aflata la prima participare la o Cupa Mondiala, dupa ce la precedentele doua editii nu participase datorita politicii de apartheid duse de guvernul de la Pretoria, reprezentativa Africii de Sud a cucerit trofeul WW Ellis, dupa ce a trecut in finala de celebrii All Blacks, 15-12 dupa prelungiri.

Editia din 1999, prima din era profesionista si prima care a aliniat 20 de echipe la start, a fost gazduita de Tara Galilor, dar o mare parte din meciuri s-au disputat in Anglia, Scotia, Irlanda si Franta. Alaturi de cele 4 echipe calificate direct (Tara Galilor, Africa de Sud, Noua Zeelanda si Franta) au mai participat 14 echipe venite din calificari (Anglia, Argentina, Australia, Canada, Fiji, Irlanda, Italia, Japonia, Namibia, Romania, Samoa, Scotia, Spania si SUA), plus 2 venite din recalificari (Tonga si Uruguay). Romania a inregistrat urmatoarele rezultate: 9-57 cu Australia (Mitu - l.p.), 27-25 cu SUA (Petrache 2, Solomie 2 - eseuri; Mitu - 2 conversii; Mitu - l.p.) si 14-44 cu Irlanda (Sauan - eseu; Mitu - 3 l.p.), incheind grupa pe pozitia a treia. Australia a castigat a patra editie a Cupei Mondiale dupa victoria in fata Frantei, 35-12.

Tot 20 de formatii s-au inscris in lupta pentru castigarea Cupei Mondiale cu numarul 5, gazduita de Australia, in 2003. Cele 8 echipe calificate direct (Australia, Argentina, Noua Zeelanda, Africa de Sud, Anglia, Franta, Scotia si Tara Galilor) si 12 venite din calificari (Canada, SUA, Uruguay, Japonia, Fiji, Samoa, Tonga, Japonia, Irlanda, Italia, Romania si Georgia) au fost impartite in 4 grupe a cate cinci echipe. Romania a facut parte din grupa A, grupa pe care a incheiat-o pe locul 4, dupa urmatoarele rezultate inregistrate: 17-45 cu Irlanda (Maftei - eseu; 1 eseu de penalizare; Tofan, Vioreanu - conversii; Tofan - l.p.), 8-90 cu Australia (Toderasc - eseu; Tofan - l.p.), 3-50 cu Argentina (Tofan - l.p.) si 37-7 cu Namibia (Petrichei, Sarbu, Chiriac, Teodorescu, Sauan - eseuri; Mitu - 3 conversii; Mitu - 2 l.p.). Anglia este prima si deocamdata singura echipa europeana care cucereste trofeul, dupa ce a trecut in finala de Australia, 20-17 dupa disputarea prelungirilor.

Editia din 2007, gazduita de Franta si Tara Galilor, a adus la start tot 20 de echipe (Anglia, Samoa, Africa de Sud, Tonga, SUA, Australia, Canada, Fiji, Japonia, Tara Galilor, Italia, Noua Zeelanda, Portugalia, Romania, Scotia, Argentina, Franta, Georgia, Irlanda si Namibia). Romania a facut parte din grupa C, grupa pe care a terminat-o pe penultima pozitie, a patra. Stejarii au inregistrat urmatoarele rezultate: 18-24 cu Italia (Manta, Tincu - eseuri; Dimofte - conversie; Dimofte - 2 l.p.), 0-42 cu Scotia, 14-10 cu Portugalia (Corodeanu, Tincu - eseuri; Calafeteanu, Dumbrava - conversii), 8-85 cu Noua Zeelanda (Tincu - eseu; Vlaicu - l.p.). Africa de Sud se incoroneaza pentru a doua oara campioana a lumii dupa finala castigata in fata Angliei, 15-6.